Din Berlin la Potsdam de Mihai Eminescu

Din Berlin la Potsdam

de Mihai Eminescu

                        Din Berlin la Potsdam merge

                        Drum de fier, precum se ştie.

                        Dară nu se ştie încă

                        C-am luat bilet de-a trie,

                        C-am plecat de dimineaţă

                        Cu un taler şi doi groşi…

                        Şi de gât cu blonda Milly,

                        C-ochi albaştri, buze roşi.

                        Zice Brahma, tata Brahma,

                        Cum că lumea asta nu e

                        Decât arderea-unei jertfe

                        Într-o vecinică căţuie.

                        Am aprins şi eu luleaua

                        Şi jertfesc lui tata Brahma,

                        Lângă mine-un şip cu Kümmel!

                        Ş-o bucată de păstramă.

                        Zice Darwin, tata Darwin,

                        Cum că omul e-o maimuţă –

                        Am picior de maimuţoi,

                        Milly-nsă de pisicuţă.

                        Şi mă urc în tren cu grabă

                        Cu o foame de balaur,

                        Între dinţi o pipă lungă,

                        Subsuori pe Schopenhauer.

                        Ş-acum şuieră maşina.

                        Fumul pipei lin miroasă,

                        Sticla Kümmel mă invită,

                        Milly-mi râde. – Ce-mi mai pasă!