STINCA ce reprezinta ce semnifica ce simbolizeaza
Stîncă
Simbolistica stîncii prezintă aspecte diferite, dintre care cel mai evident este acela al nemişcării, al tăriei. E aceeaşi identificare cu stînca deşertului, din care Moise face să ţîşnească apă: izvor al vieţii şi manifestare a puterilor originare. Această stîncă îl prefigurează pe Chris- tos. Stînca lui Sisif, ce se rostogoleşte mereu în jos şi este urcată din nou în vîrf, caracterizează instabilitatea dorinţei şi perpetuitatea luptei împotriva tiraniei sale. Legea omului este de a încerca mereu să ridice greutatea dorinţelor sale şi să le urce la un nivel superior. Stînca lui Sisif este simbolul greutăţii zdrobitoare a pămîntului.
Mitul constituirii poporului român a intrat în conştiinţa colectivă datorită poetului Gheorghe Asachi. El imaginează o poveste în care Traian, vrăjit de preafrumoasa Dochia, încearcă s-o cucerească, dar aceasta se transformă în stană de piatră. Povestea este o subtilă pledoarie în susţinerea ideii că, deşi Dacia a fost cucerită, spiritul ei neatins sălăşluieşte în mentalităţi, în psihologia şi atitudinea existenţială a românilor.
Stînca din poezia „Floare albastră”
138
de M. Eminescu simbolizează geologicul, amintind de peisajul selenar din nuvela „Sărmanul Dionis”: „Stînca stă să se prăvale/ în prăpastia măreaţă .”
Simbolistica stîncii prezintă aspecte diferite, dintre care cel mai evident este acela al nemişcării, al tăriei. E aceeaşi identificare cu stînca deşertului, din care Moise face să ţîşnească apă: izvor al vieţii şi manifestare a puterilor originare. Această stîncă îl prefigurează pe Chris- tos. Stînca lui Sisif, ce se rostogoleşte mereu în jos şi este urcată din nou în vîrf, caracterizează instabilitatea dorinţei şi perpetuitatea luptei împotriva tiraniei sale. Legea omului este de a încerca mereu să ridice greutatea dorinţelor sale şi să le urce la un nivel superior. Stînca lui Sisif este simbolul greutăţii zdrobitoare a pămîntului.
Mitul constituirii poporului român a intrat în conştiinţa colectivă datorită poetului Gheorghe Asachi. El imaginează o poveste în care Traian, vrăjit de preafrumoasa Dochia, încearcă s-o cucerească, dar aceasta se transformă în stană de piatră. Povestea este o subtilă pledoarie în susţinerea ideii că, deşi Dacia a fost cucerită, spiritul ei neatins sălăşluieşte în mentalităţi, în psihologia şi atitudinea existenţială a românilor.
Stînca din poezia „Floare albastră”
138
de M. Eminescu simbolizează geologicul, amintind de peisajul selenar din nuvela „Sărmanul Dionis”: „Stînca stă să se prăvale/ în prăpastia măreaţă .”
Lista cu toate Simbolurile
Lista cu toate Operele
Donează pentru comunitatea noastră
