OCHI ce reprezinta ce semnifica ce simbolizeaza
Ochi
Cel mai important organ de simţ al omului, în simbolistică, ochiul este asociat cu lumina şi capacitatea de percepţie spirituală. Albul ochilor simbolizează puritatea văzduhului, limpezimea,
iar pupila - stelele de pe bolta cerească. In unele viziuni, luna este ochiul sting al conştiinţei unversale, iar ochii sînt definiţi ca nişte zei. De aceea mişcarea ochilor în microcosmos echivalează cu mişcarea lunii în macrocosmos.
La Eminescu, în „Sara pe deal”, ochii simbolizează conştiinţa individuală: „Ochii tăi mari cautâ-n frunza cea rară”. Ochiul apare „de mort” în cazul stingerii sentimentului de dragoste („Pe Bngă plopii fără soţ”), iar, în alt context, acesta denotă absenţa calităţilor interioare, spoiala: „Şi cînd răsai nainte-mi ca marmura de clară,/ Cînd ochiul tău cel mîpdru strâluce în afarăJ Întunecînd privirea-mi, de nu pot să văd încă,/ Ce- adînc trecut de gînduri e-n noaptea lui adîncă...”(„Nu mă înţelegi”).
Ochii devin simbol central în poezia „Izvorul nopţii” de L. Blaga; ei reprezintă frumuseţea fizică, dar şi pe cea sufletească (ochii - ferestre ale sufletului) a iubitei. Iubita capătă trăsături specifice elementelor naturii, ochii devin izvor sau mare. Natura întreagă, însăşi noaptea, pare a se naşte din ochii iubitei; din profunzimea lor plină de mistere se naşte marea de întuneric ce se revarsă pe pămînt. Ochii iubitei sînt purtători de taine, încadrînd astfel fiinţa umană în „corola de minuni a lumii”. Ochii şi buzele din „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de acelaşi autor susţin corespondenţa celor două lumi ale omului: cea interioară şi cea exterioară.
In poezia „Legămînt” de G. Vieru, motivul se face prezent prin sintagma „stinge-mi~$-or ochii mie” şi sugerează viaţa, iar la I. Vatamanu se identifică chipului matern îndurerat: „Bate rouă-
107
n geam cu picătura ei -/ Sînt ochii tăi, o, mamă, ochii tăi./ Ce veste mi-ai adus, de apă ori de \utj Ori chipul aşteptării pe care l-ai pierdut?m („O, mamă» ochii tăi...”).
Personajul central din romanul „Pădurea spînzuraţilor” de L. Kebreanu Apostol Bologa este şocat de expresia ochilor cehului Svoboda» la a cărui execuţie contribuise» şi se va îndrepta,
Cel mai important organ de simţ al omului, în simbolistică, ochiul este asociat cu lumina şi capacitatea de percepţie spirituală. Albul ochilor simbolizează puritatea văzduhului, limpezimea,
iar pupila - stelele de pe bolta cerească. In unele viziuni, luna este ochiul sting al conştiinţei unversale, iar ochii sînt definiţi ca nişte zei. De aceea mişcarea ochilor în microcosmos echivalează cu mişcarea lunii în macrocosmos.
La Eminescu, în „Sara pe deal”, ochii simbolizează conştiinţa individuală: „Ochii tăi mari cautâ-n frunza cea rară”. Ochiul apare „de mort” în cazul stingerii sentimentului de dragoste („Pe Bngă plopii fără soţ”), iar, în alt context, acesta denotă absenţa calităţilor interioare, spoiala: „Şi cînd răsai nainte-mi ca marmura de clară,/ Cînd ochiul tău cel mîpdru strâluce în afarăJ Întunecînd privirea-mi, de nu pot să văd încă,/ Ce- adînc trecut de gînduri e-n noaptea lui adîncă...”(„Nu mă înţelegi”).
Ochii devin simbol central în poezia „Izvorul nopţii” de L. Blaga; ei reprezintă frumuseţea fizică, dar şi pe cea sufletească (ochii - ferestre ale sufletului) a iubitei. Iubita capătă trăsături specifice elementelor naturii, ochii devin izvor sau mare. Natura întreagă, însăşi noaptea, pare a se naşte din ochii iubitei; din profunzimea lor plină de mistere se naşte marea de întuneric ce se revarsă pe pămînt. Ochii iubitei sînt purtători de taine, încadrînd astfel fiinţa umană în „corola de minuni a lumii”. Ochii şi buzele din „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de acelaşi autor susţin corespondenţa celor două lumi ale omului: cea interioară şi cea exterioară.
In poezia „Legămînt” de G. Vieru, motivul se face prezent prin sintagma „stinge-mi~$-or ochii mie” şi sugerează viaţa, iar la I. Vatamanu se identifică chipului matern îndurerat: „Bate rouă-
107
n geam cu picătura ei -/ Sînt ochii tăi, o, mamă, ochii tăi./ Ce veste mi-ai adus, de apă ori de \utj Ori chipul aşteptării pe care l-ai pierdut?m („O, mamă» ochii tăi...”).
Personajul central din romanul „Pădurea spînzuraţilor” de L. Kebreanu Apostol Bologa este şocat de expresia ochilor cehului Svoboda» la a cărui execuţie contribuise» şi se va îndrepta,
Lista cu toate Simbolurile
Lista cu toate Motivele
Lista cu toate Operele
Donează pentru comunitatea noastră
