INGER ce reprezinta ce semnifica ce simbolizeaza
înger
îngerii sînt fiinţe intermediare între Dumnezeu şi lume. Ei sînt ajutoarele lui Dumnezeu: crainici, străjeri, cîrmaci ai astrelor, împlinitori ai legilor, ocroti*-' tori ai celor aleşi. Pentru Rilke, îngerul simbolizează creatura în care apare deja desăvîrşită transformarea pe care noi încercăm s-o înfăptuim. îngerii cu trei perechi, serafimii înconjoară tronul lui Dumnezeu. Vom mai vedea aceşti îngeri străjuind chipul lui Christos, ade- verindu-i astfel caracterul divin. îngerii sînt însufleţitorii astrelor, fiecare din ei fiind însărcinat cu mişcarea unui astru. Imensa cupolă cerească se învîrte sub acţiunea lor. Ei anunţă sau duc la îndeplinire intervenţia divină. Numărul legiunilor cereşti scapă oricărei măsurători omeneşti. Iată numele celor trei principali arhangheli: Mihail (învingător al dragonilor), Gavril (vestitor şi iniţiator), Rafael (călăuză a medicilor şi a călătorilor). Rolul de iluminare pe care îngerii îl exercită asupra oamenilor este protector. „Fiecare credincios este însoţit de un înger, va spune sfîntul Vasile; acest înger îi călăuzeşte viaţa, fiindu-i în
80
acelaşi timp educator şi ocrotitor”.
„Buna doamnă” Ruxanda din nuvela „Alexandru Lăpuşneanu” de C. Negruzzi acceptă rolul de „înger al morţii”, atunci cînd fiul ei este ameninţat cu moartea de tatăl său.
în „Noapte de decemvrie” de A. Macedonski, inspiraţia are sursă divină {„arhanghel de aur”).
Motivul sugerează candoarea şi frumuseţea iubitei: „Şi ca un înger între oameni/ In calea vieţii mele ieşi” („Atît de fragedă”, M. Eminescu).
„Serafimii cu părul nins”, atinşi de aripa bătrlneţii şi integraţi în Marea Trecere, din poemul „Paradis în destrămare” de L. Blaga, sînt alungaţi din rai de iminenta risipire a acestuia. Ei ajung în spaţiul profan {„pe pajişti şi pe ogor”); căzuţi pretutindeni, ei ar putea reprezenta, dacă Duhul Sfînt n-ar stinge Noaptea universală, nişte imagini multiplicate ale involuţiei spre uman. în acest spaţiu, îngerii care ară „fără îndemn”, cu plugurile lor incapabile să asigure rodirea, exprimă oboseala cosmică a Creaţiei universale. Alunecînd tot mai mult spre condiţia umană, arhanghelii resimt sacrul ca pe o povară {„se plîng de greutatea aripilor”) sau, poate, oamenii lumii moderne, care îşi pierd, treptat, fârîma de sacralitate, sînt tot mai departe de paradis, atraşi inexorabil de chemarea ţărînii, ca şi îngerii căzuţi. îngerii „goi” şi zgribuliţi vor fi cuprinşi de frigul Nefiinţei, ceea ce va însemna moartea sacrului. Motivul sugerează decadenţa omului, a societăţii, care e determinată de pierderea credinţei, ceea ce aduce demiti- zarea: „vor putrezi şi îngerii sub glie”
Motivul este unul central în „Poeme cu îngeri” de V. Voiculescu. Prin intermediul îngerilor, omul se pune în acord cu Dumnezeu: „Cînd am sosit, toţi heruvimii sfioşi aripile-şi plecară,/ Arhanghelii se înclinară şi, ca să nu mă facă s-aştept,/ Ca pe-un cocon regesc, cu cinste, chiar Tu mă-ntîmpinaşi la scară,/ Şi dîndu-mi dulce sărutare, m-ai strîns cu dragoste la piept,/ Erau acolo nori de îngeri seninul cerului împlîndu-l”.
Lista cu toate Simbolurile
Lista cu toate Motivele
Lista cu toate Operele
Donează pentru comunitatea noastră
îngerii sînt fiinţe intermediare între Dumnezeu şi lume. Ei sînt ajutoarele lui Dumnezeu: crainici, străjeri, cîrmaci ai astrelor, împlinitori ai legilor, ocroti*-' tori ai celor aleşi. Pentru Rilke, îngerul simbolizează creatura în care apare deja desăvîrşită transformarea pe care noi încercăm s-o înfăptuim. îngerii cu trei perechi, serafimii înconjoară tronul lui Dumnezeu. Vom mai vedea aceşti îngeri străjuind chipul lui Christos, ade- verindu-i astfel caracterul divin. îngerii sînt însufleţitorii astrelor, fiecare din ei fiind însărcinat cu mişcarea unui astru. Imensa cupolă cerească se învîrte sub acţiunea lor. Ei anunţă sau duc la îndeplinire intervenţia divină. Numărul legiunilor cereşti scapă oricărei măsurători omeneşti. Iată numele celor trei principali arhangheli: Mihail (învingător al dragonilor), Gavril (vestitor şi iniţiator), Rafael (călăuză a medicilor şi a călătorilor). Rolul de iluminare pe care îngerii îl exercită asupra oamenilor este protector. „Fiecare credincios este însoţit de un înger, va spune sfîntul Vasile; acest înger îi călăuzeşte viaţa, fiindu-i în
80
acelaşi timp educator şi ocrotitor”.
„Buna doamnă” Ruxanda din nuvela „Alexandru Lăpuşneanu” de C. Negruzzi acceptă rolul de „înger al morţii”, atunci cînd fiul ei este ameninţat cu moartea de tatăl său.
în „Noapte de decemvrie” de A. Macedonski, inspiraţia are sursă divină {„arhanghel de aur”).
Motivul sugerează candoarea şi frumuseţea iubitei: „Şi ca un înger între oameni/ In calea vieţii mele ieşi” („Atît de fragedă”, M. Eminescu).
„Serafimii cu părul nins”, atinşi de aripa bătrlneţii şi integraţi în Marea Trecere, din poemul „Paradis în destrămare” de L. Blaga, sînt alungaţi din rai de iminenta risipire a acestuia. Ei ajung în spaţiul profan {„pe pajişti şi pe ogor”); căzuţi pretutindeni, ei ar putea reprezenta, dacă Duhul Sfînt n-ar stinge Noaptea universală, nişte imagini multiplicate ale involuţiei spre uman. în acest spaţiu, îngerii care ară „fără îndemn”, cu plugurile lor incapabile să asigure rodirea, exprimă oboseala cosmică a Creaţiei universale. Alunecînd tot mai mult spre condiţia umană, arhanghelii resimt sacrul ca pe o povară {„se plîng de greutatea aripilor”) sau, poate, oamenii lumii moderne, care îşi pierd, treptat, fârîma de sacralitate, sînt tot mai departe de paradis, atraşi inexorabil de chemarea ţărînii, ca şi îngerii căzuţi. îngerii „goi” şi zgribuliţi vor fi cuprinşi de frigul Nefiinţei, ceea ce va însemna moartea sacrului. Motivul sugerează decadenţa omului, a societăţii, care e determinată de pierderea credinţei, ceea ce aduce demiti- zarea: „vor putrezi şi îngerii sub glie”
Motivul este unul central în „Poeme cu îngeri” de V. Voiculescu. Prin intermediul îngerilor, omul se pune în acord cu Dumnezeu: „Cînd am sosit, toţi heruvimii sfioşi aripile-şi plecară,/ Arhanghelii se înclinară şi, ca să nu mă facă s-aştept,/ Ca pe-un cocon regesc, cu cinste, chiar Tu mă-ntîmpinaşi la scară,/ Şi dîndu-mi dulce sărutare, m-ai strîns cu dragoste la piept,/ Erau acolo nori de îngeri seninul cerului împlîndu-l”.
Lista cu toate Simbolurile
Lista cu toate Motivele
Lista cu toate Operele
Donează pentru comunitatea noastră