BAN MONEDA ce reprezinta ce semnifica ce simbolizeaza
Ban/Moneda
Monedă rotundă, metalică, zimţată adeseori, dincolo de valoarea ei economică, este învestită şi cu funcţii magice; utilizat în vrăji, ca sugestie a cercului, sau în ritualuri pentru dobîndirea puterii, banul închide în el o forţă diabolică; cu un ban de argint se retează capul şarpelui găsit în ziua de Sf. Gheorghe. în vrăjile de dezlegare, banul sugerează aura protectoare a celui părăsit de noroc. în multe poveşti vechi, se vorbeşte despre un ban- spiriduş, născut dintr- un ou mic; el este vrăjit să aducă celui care îl deţine alţi bani, necuraţi. Replică diabolizată a soarelui, banul mai sugerează şi durata, în special prin sugestiile acelui galben care ceste sămînţa oului. Dacă soarele este considerat ochiul lui Dumnezeu, “banul este ochiul dracului"; acest aforism popular rezumă semnificaţiile dominante ale banului.
Banul e prezent în majoritatea operelor care tratează tema avariţiei şi raportul distructiv dintre om şi ban. I. Slavici dezvoltă această teză în mai multe opere. în nuvele "Moara cu noroc”, drama personajului Ghiţă descinde, în principal,
din neputinţa de-a rezista ispitei banului: "Se gîndea la cîştigul pe care l-ar putea face în tovărăşie cu Lică, vedea banii gramadă înaintea sa şi i se îm- păinjeneau parcă ochii: de dragul acestui cîştig ar fi fost gata să-şi pună pe un an, doicapulînprimejdie". Personajul Mara din romanul omonim trăieşte fascinaţia banilor păstraţi în cei trei ciorapi; zgîr- cenia îi alterează simţul moral, dar îi dă un sentiment de autotputernicie. Banul domină sufletul Marei, ea spune: "Banul, dragii mamei, e mare putere, el deschide toate uşile şi strică toate legile". Ultimile cuvinte ale lui Costache Giurgiuveanu din romanul “Enigma Otiliei" de G. Că- linescu se referă, de asemenea, la ban şi trădează avariţia proprietarului: "Banii, ba-nii, pu-pungaşule!".
Monedă rotundă, metalică, zimţată adeseori, dincolo de valoarea ei economică, este învestită şi cu funcţii magice; utilizat în vrăji, ca sugestie a cercului, sau în ritualuri pentru dobîndirea puterii, banul închide în el o forţă diabolică; cu un ban de argint se retează capul şarpelui găsit în ziua de Sf. Gheorghe. în vrăjile de dezlegare, banul sugerează aura protectoare a celui părăsit de noroc. în multe poveşti vechi, se vorbeşte despre un ban- spiriduş, născut dintr- un ou mic; el este vrăjit să aducă celui care îl deţine alţi bani, necuraţi. Replică diabolizată a soarelui, banul mai sugerează şi durata, în special prin sugestiile acelui galben care ceste sămînţa oului. Dacă soarele este considerat ochiul lui Dumnezeu, “banul este ochiul dracului"; acest aforism popular rezumă semnificaţiile dominante ale banului.
Banul e prezent în majoritatea operelor care tratează tema avariţiei şi raportul distructiv dintre om şi ban. I. Slavici dezvoltă această teză în mai multe opere. în nuvele "Moara cu noroc”, drama personajului Ghiţă descinde, în principal,
din neputinţa de-a rezista ispitei banului: "Se gîndea la cîştigul pe care l-ar putea face în tovărăşie cu Lică, vedea banii gramadă înaintea sa şi i se îm- păinjeneau parcă ochii: de dragul acestui cîştig ar fi fost gata să-şi pună pe un an, doicapulînprimejdie". Personajul Mara din romanul omonim trăieşte fascinaţia banilor păstraţi în cei trei ciorapi; zgîr- cenia îi alterează simţul moral, dar îi dă un sentiment de autotputernicie. Banul domină sufletul Marei, ea spune: "Banul, dragii mamei, e mare putere, el deschide toate uşile şi strică toate legile". Ultimile cuvinte ale lui Costache Giurgiuveanu din romanul “Enigma Otiliei" de G. Că- linescu se referă, de asemenea, la ban şi trădează avariţia proprietarului: "Banii, ba-nii, pu-pungaşule!".
Lista cu toate Simbolurile
Lista cu toate Motivele
Lista cu toate Operele
Donează pentru comunitatea noastră
