Strigături de Mihai Eminescu

Strigături

de Mihai Eminescu

                        Eu pe pieptul tău culc capul

                        Şi mă uit la tine-n faţă,

                        Ca copilul ce se uită

                        L-ale maicii sale braţe.

                        *

                        Ca miresele să îmble ori să calce ca pe piuă.

                        *

                        Chiar sărac, de ai drăguţă,

                        Ai mulţimi de daraveri,

                        Căci primeşti şi dai simbrie

                        În necazuri şi plăceri.

                        *

                        Că amorul e zădarnic

                        Nu vei şti numaidecât.

                        Ci atunci numai, copile,

                        Când de el te-i fi topit.

                        *

                        Ce-mi scoţi ochii cu mândria

                        Şi-mi vorbeşti că o să-mi treacă –

                        Fie omul cât de mândru

                        Tot la dragoste se pleacă.

                        *

                        Unde dragostea domneşte

                        Ia greşelile-n nimic,

                        Căci prin certele omenimii

                        E ca ramul de finic.

                        *

                        Ştiu eu dacă ţii la mine,

                        Dacă tu nu mă înşeli?

                        Căci pe buze-s scrise numai

                        A iubirii învoieli.

                        *

                        Oricât fii nenorocită

                        Tot cu dragostea te iei –

                        Oricum simtă-o bărbatul,

                        Îndoită-i la femei.

                        *

                        Căci la dragoste de cade

                        Tare mult s-au îmblânzit.

                        *

                        Limba-n gură ţi se moaie

                        Pe când dragostea vorbeşte.

                        *

                        Ah, mai bine să mă-nşele

                        Chiar de zece ori amorul

                        Decât neînşelat de dânsul

                        Nici să-l ştiu şi să-i duc dorul.

                        *

                        Mulţi scăpare-am cu viaţa

                        Din al dragostei război

                        Cu dulceaţa-i nesfârşită,

                        De nu ne-am lupta în noi?

                        *

                        Tolba dragoste-i de aur,

                        Dar săgeata-i otrăvită.