Oricare cap îngust de Mihai Eminescu

Oricare cap îngust

de Mihai Eminescu

                        Oricare cap îngust un geniu pară-şi,

                        Cu versuri, goale de cuprins, să placă

                        Şi, cum doreşte, zgomot mare facă,

                        Cununi de lauri de la plebe ceară-şi.

                        Ci muza mea cu sine se împacă.

                        Eu am un singur, dar iubit tovarăş,

                        Şi lui închin a mele şiruri iarăşi,

                        Cântarea mea, de glorie săracă.

                        Când dulci-i ochi pe linii or s-alerge,

                        Va cumpăni în iambi turnata limbă:

                        Ici va mai pune, dincolo va şterge.

                        Atuncea ea în lumea mea se plimbă,

                        Cu-a gândurilor mele navă merge

                        Şi al ei suflet pe al meu şi-l schimbă.