Ce e amorul? de Mihai Eminescu


Ce e amorul?
de Mihai Eminescu
                        Ce e amorul? E un lung

                        Prilej pentru durere,

                        Căci mii de lacrimi nu-i ajung

                        Şi tot mai multe cere.



                        De-un semn în treacăt de la ea

                        El sufletul ţi-l leagă,

                        Încât să n-o mai poţi uita

                        Viaţa ta întreagă.



                        Dar încă de te-aşteaptă în prag

                        În umbră de unghere,

                        De se-ntâlneşte drag cu drag

                        Cum inima ta cere



                        Dispar şi ceruri şi pământ

                        Şi pieptul tău se bate,

                        Şi totu-atârnă de-un cuvânt

                        Şoptit pe jumătate.



                        Te urmăreşte săptămâni

                        Un pas făcut alene,

                        O dulce strângere de mâni,

                        Un tremurat de gene.



                        Te urmăresc luminători

                        Ca soarele şi luna,

                        Şi peste zi de-atâtea ori

                        Şi noaptea totdeauna.



                        Căci scris a fost ca viaţa ta

                        De doru-i să nu-ncapă,

                        Căci te-a cuprins asemenea

                        Lianelor din apă.