SALCIM ce reprezinta ce semnifica ce simbolizeaza
Salcîm
Coroana de spini a lui Christos era împletită din spini de salcîm. Guenon subliniază faptul că razele coroanei de spini sînt cele ale unui soare. In gîndicea creştină, acest arbust cu lemn tare, care aproape nu putrezeşte, cu spini de temut şi flori de culoarea laptelui şi a sînge- lui este un simbol solar, al renaşterii şi nemuririi, al învingerii morţii datorită lemnului său dur şi rezistent. Pretutindeni, salcîmul este legat de valorile religioase, ca un fel de suport divin, ca o înfăţişare solară şi învingătoare. Simbolul salcîmului mai comunică cu ideea de cunoaştere a lucrurilor secrete.
Salcîmul din poezia eminesciană „Sara pe deal” de M. Eminescu sugerează un centru al Universului, către care converg eroii arhetipali - poetul şi iubita
- spre a realiza iubirea: „ Vechiul salcîm
- Astfel de noapte bogată! Cine pe ea n- ar da viaţa lui toată?” Simetria idilică a capetelor rezemate unul de altul pe verticala axială a salcîmului devenit centru al lumii corespunde acestui sens. Astfel, salcîmul presupune ideea de veşnicie, început şi sfirşit continuu, reprezentînd ocrotitorul iubirii pure, angelice.
130
Tăierea salamului, în romanul „Mo- romeţii” de M. Preda, sugerează caracterul iluzoriu al stabilităţii modului de viaţă rural. Spre sfîrşitul romanului, Niculae, venind la înmormîntare, îşi găseşte tatăl împuţinat într-un sicriu făcut din alt salcîm, ca un ecou - peste ani - al salamului copilăriei.
Coroana de spini a lui Christos era împletită din spini de salcîm. Guenon subliniază faptul că razele coroanei de spini sînt cele ale unui soare. In gîndicea creştină, acest arbust cu lemn tare, care aproape nu putrezeşte, cu spini de temut şi flori de culoarea laptelui şi a sînge- lui este un simbol solar, al renaşterii şi nemuririi, al învingerii morţii datorită lemnului său dur şi rezistent. Pretutindeni, salcîmul este legat de valorile religioase, ca un fel de suport divin, ca o înfăţişare solară şi învingătoare. Simbolul salcîmului mai comunică cu ideea de cunoaştere a lucrurilor secrete.
Salcîmul din poezia eminesciană „Sara pe deal” de M. Eminescu sugerează un centru al Universului, către care converg eroii arhetipali - poetul şi iubita
- spre a realiza iubirea: „ Vechiul salcîm
- Astfel de noapte bogată! Cine pe ea n- ar da viaţa lui toată?” Simetria idilică a capetelor rezemate unul de altul pe verticala axială a salcîmului devenit centru al lumii corespunde acestui sens. Astfel, salcîmul presupune ideea de veşnicie, început şi sfirşit continuu, reprezentînd ocrotitorul iubirii pure, angelice.
130
Tăierea salamului, în romanul „Mo- romeţii” de M. Preda, sugerează caracterul iluzoriu al stabilităţii modului de viaţă rural. Spre sfîrşitul romanului, Niculae, venind la înmormîntare, îşi găseşte tatăl împuţinat într-un sicriu făcut din alt salcîm, ca un ecou - peste ani - al salamului copilăriei.
Lista cu toate Simbolurile
Lista cu toate Motivele
Lista cu toate Operele
Donează pentru comunitatea noastră
