PLINS ce reprezinta ce semnifica ce simbolizeaza
Plîns
Prin plîns, fiinţa se eliberează, se purifică, îşi diminuează orice tensiune emoţională.
Plînsul copilului, în poezia „Moartea căprioarei” de N. Labiş, denotă compasiune, dar mai mult remuşcare, vinovăţie determinată de imposibilitatea de a salva animalul inocent, adică copilăria: »Mânînc şiplîng...”
în poezia „Lacustră” de G. Bacovia, eroul liric aude ploaia şi „materia plîn- gîndn - imagine ce comportă semnificaţia
de marş funebru. Simbolul denotă adîncimea însingurării pînă la dispariţia totală, or, plînsul este al poetului, ca şi spaima care e atît de profundă, încît se extinde în spaţii nelimitate, cosmice. Plînsul reprezintă integrarea în ritmurile universale: „Hai, să valsăm, iubito, hohotind,/ după al toamnei bocet mortuar” („Vals de toamnă”). Plînsul exprimă participarea plenară la destrămarea lumii; de aceea eul liric plînge rătăcind pe străzile pustii („Fanfară”), în beatitudinea de toamnă („Note de toamnă”) sau în ritmurile clavirului. Plînsul înseamnă nu doar singurătate, ci părăsire, adică neputinţa de a se mai manifesta. Cale de purificare a sufletului constrîns la compromisuri, plînsul răscumpără vina şi deschide cerul. în poezia „Monosilab de toamnă” „Lampa plînge ,„anii tăi, anii mei trec”, plînsul este al celor mulţi care nici fericiţi, nici mîntuiţi nu sînt.
Prin plîns, fiinţa se eliberează, se purifică, îşi diminuează orice tensiune emoţională.
Plînsul copilului, în poezia „Moartea căprioarei” de N. Labiş, denotă compasiune, dar mai mult remuşcare, vinovăţie determinată de imposibilitatea de a salva animalul inocent, adică copilăria: »Mânînc şiplîng...”
în poezia „Lacustră” de G. Bacovia, eroul liric aude ploaia şi „materia plîn- gîndn - imagine ce comportă semnificaţia
de marş funebru. Simbolul denotă adîncimea însingurării pînă la dispariţia totală, or, plînsul este al poetului, ca şi spaima care e atît de profundă, încît se extinde în spaţii nelimitate, cosmice. Plînsul reprezintă integrarea în ritmurile universale: „Hai, să valsăm, iubito, hohotind,/ după al toamnei bocet mortuar” („Vals de toamnă”). Plînsul exprimă participarea plenară la destrămarea lumii; de aceea eul liric plînge rătăcind pe străzile pustii („Fanfară”), în beatitudinea de toamnă („Note de toamnă”) sau în ritmurile clavirului. Plînsul înseamnă nu doar singurătate, ci părăsire, adică neputinţa de a se mai manifesta. Cale de purificare a sufletului constrîns la compromisuri, plînsul răscumpără vina şi deschide cerul. în poezia „Monosilab de toamnă” „Lampa plînge ,„anii tăi, anii mei trec”, plînsul este al celor mulţi care nici fericiţi, nici mîntuiţi nu sînt.
Lista cu toate Simbolurile
Lista cu toate Motivele
Lista cu toate Operele
Donează pentru comunitatea noastră
