MEKKA ce reprezinta ce semnifica ce simbolizeaza
Mekka
Mekka este cetatea sfîntă a musulmanilor şi ţine de geografia sacră: ea este un Tărîm Sfint prin excelenţă şi prototip al tuturor tărîmurilor sfinte.
Mekka este simbolul idealului, spre
94
care aleargă sufletul omenesc, mereu încercat de alte şi alte tentaţii ale necunoscutului, idealul omului superior din poemul „Noapte de decemvrie” de AL Macedonscki. „Cetatea prea sfintâ”, înconjurată de ziduri albe, constituie un „centru al lumii” şi un spaţiu sacru, simbol deopotrivă cosmologic şi paradiziac. Fascinantă prin frumuseţe, Mekka mai poate reprezenta tărlmul pur al Ideii, adică Absolutul. „Nd/wcd sublimă”, „vis ceresc”, „cetate de vise”, „regină a magiei”, cum o numeşte autorul, Mekka e sinonimă cu perfecţiunea. Ajunge geniul, In viaţa lui pămînteană, la Ideea pură sau doar o zăreşte înainte de toate? Natura umană cu adevărat superioară e fascinată de absolut (Mekka), iar acesta nu poate fi atins decît „per aspera”, prin efort sfîşietor, prin „pustie”. In finalul poemului, semnificaţia termenului devine tragică, în el contopindu-se Absolutul şi moartea. După C. Noica, Mekka „ar fi să fie” posibilitatea care nu va fi atinsă, pentru că realizarea ei contrazice destinul îndrăgostitului de ideal. Pe măsură ce căutătorul se apropie, idealul se îndepărtează. Geniul ajunge la absolut abia în „Mekka cerească”, adică în eternitate. Or, destinul geniului, oscilînd între înălţare şi suferinţă, între evadare şi damnare, este guvernat de fascinaţia visului.
Mekka este cetatea sfîntă a musulmanilor şi ţine de geografia sacră: ea este un Tărîm Sfint prin excelenţă şi prototip al tuturor tărîmurilor sfinte.
Mekka este simbolul idealului, spre
94
care aleargă sufletul omenesc, mereu încercat de alte şi alte tentaţii ale necunoscutului, idealul omului superior din poemul „Noapte de decemvrie” de AL Macedonscki. „Cetatea prea sfintâ”, înconjurată de ziduri albe, constituie un „centru al lumii” şi un spaţiu sacru, simbol deopotrivă cosmologic şi paradiziac. Fascinantă prin frumuseţe, Mekka mai poate reprezenta tărlmul pur al Ideii, adică Absolutul. „Nd/wcd sublimă”, „vis ceresc”, „cetate de vise”, „regină a magiei”, cum o numeşte autorul, Mekka e sinonimă cu perfecţiunea. Ajunge geniul, In viaţa lui pămînteană, la Ideea pură sau doar o zăreşte înainte de toate? Natura umană cu adevărat superioară e fascinată de absolut (Mekka), iar acesta nu poate fi atins decît „per aspera”, prin efort sfîşietor, prin „pustie”. In finalul poemului, semnificaţia termenului devine tragică, în el contopindu-se Absolutul şi moartea. După C. Noica, Mekka „ar fi să fie” posibilitatea care nu va fi atinsă, pentru că realizarea ei contrazice destinul îndrăgostitului de ideal. Pe măsură ce căutătorul se apropie, idealul se îndepărtează. Geniul ajunge la absolut abia în „Mekka cerească”, adică în eternitate. Or, destinul geniului, oscilînd între înălţare şi suferinţă, între evadare şi damnare, este guvernat de fascinaţia visului.
Lista cu toate Simbolurile
Lista cu toate Motivele
Lista cu toate Operele
Donează pentru comunitatea noastră
