HIPERION ce reprezinta ce semnifica ce simbolizeaza
Hiperion
Zeitate a luminii, unul dintre cei şase titani născuţi din întîlnirea Cerului şi a Pămîntului, Hiperion are atribute ascensionale, iar numele său înseamnă „pe deasupra mergătorul”. M. Cimpoi afirmă: „Hiperion este ceea ce înseamnă la origine: un fiu al Cerului şi al Pămîntului, al lui Uranus şi al Gheii”, în poemul „Luceafărul” de M. Eminescu, Hiperion întruchipează geniul. £1 trăieşte, pentru un timp, fascinaţia coborîrii, răspunde la chemarea unei fiinţe, vrăjit de lumea sublunară, dar află că aceasta e trecătoare, trăieşte sub seninul norocului şi al în- tîmplării, pe cînd el îşi are un loc menit în cer, pentru eternitate. Nemulţumit de condiţia veşnică, îşi cere dreptul la „repaos”, numindu-şi aspiraţia „o oră de iubire”. în răspunsul său, Demiurg echivalează dorinţa lui Hiperion cu „dorul de moarte”, la care entitatea cosmică nu are acces: „îţi dau catarg lîngă catarg/ Oştiri spre a străbate/ Pămîntu-n lung şi marea-n larg/ Dar moartea nu se poate...” în cele din urmă, Hiperion realizează că fiinţa muritoare nu poate face distincţie între un astru sau altul, că el stimulează energiile creatoare la vîrsta idealurilor, dar, cu timpul, este receptat doar ca o stea norocoasă. De aceea Hiperion rămîne un simbol al celestului, al redării sinelui profund.
Zeitate a luminii, unul dintre cei şase titani născuţi din întîlnirea Cerului şi a Pămîntului, Hiperion are atribute ascensionale, iar numele său înseamnă „pe deasupra mergătorul”. M. Cimpoi afirmă: „Hiperion este ceea ce înseamnă la origine: un fiu al Cerului şi al Pămîntului, al lui Uranus şi al Gheii”, în poemul „Luceafărul” de M. Eminescu, Hiperion întruchipează geniul. £1 trăieşte, pentru un timp, fascinaţia coborîrii, răspunde la chemarea unei fiinţe, vrăjit de lumea sublunară, dar află că aceasta e trecătoare, trăieşte sub seninul norocului şi al în- tîmplării, pe cînd el îşi are un loc menit în cer, pentru eternitate. Nemulţumit de condiţia veşnică, îşi cere dreptul la „repaos”, numindu-şi aspiraţia „o oră de iubire”. în răspunsul său, Demiurg echivalează dorinţa lui Hiperion cu „dorul de moarte”, la care entitatea cosmică nu are acces: „îţi dau catarg lîngă catarg/ Oştiri spre a străbate/ Pămîntu-n lung şi marea-n larg/ Dar moartea nu se poate...” în cele din urmă, Hiperion realizează că fiinţa muritoare nu poate face distincţie între un astru sau altul, că el stimulează energiile creatoare la vîrsta idealurilor, dar, cu timpul, este receptat doar ca o stea norocoasă. De aceea Hiperion rămîne un simbol al celestului, al redării sinelui profund.
Lista cu toate Simbolurile
Lista cu toate Motivele
Lista cu toate Operele
Donează pentru comunitatea noastră