FIER ce reprezinta ce semnifica ce simbolizeaza
Fierul e considerat simbol al robus- teţii, al îndîrjirii, al rigorii excesive şi inflexibilităţii. în tradiţia biblică, fierul este opus aramei ca un metal vulgar faţă de unul nobil. însă, la multe popoare, fierul a avut o valoare sacră, fie că, avînd o origine meteoritică, era considerat căzut din cer, fie că, în cazul originii lui terestre, el confirma datele embriono- logiei tradiţionale. Fierul protejază împotriva influienţelor rele, dar este şi cel care le produce, e un instrument satanic al războiului şi al morţii, e stăpînul umbrei
şi al nopţii, după cum arama este, în mod esenţial, simbolul luminii şi al vieţii. Fierul este un metal profan, ce nu trebuie pus în relaţie cu viaţa. După Platon, locuitorii Atlantidei vînau fără arme de fier, cu ţepuşe din lemn şi plase. Nici druizii nu puteau folosi instrumentele de fier; ei tăiau vîscul sfînt cu o seceră de aur. Fierul simbolizează, în primul rînd, o forţă aspră, sumbră, impură, diabolică.
Dar fierul pare să aibă şi o acţiune benefică. La şamani, este considerat simbol al fertilităţii sau protector al roadelor. De pe urma lui omul s-a învăţat să tragă foloase. La popoarele bantu, femeile poartă coliere şi brăţări din fier, care ajută la procreare şi la vindecarea copiilor bolnavi.
în basmul “Greuceanu", destinul eroului este pus sub semnul acestui metal: chipul lui, făurit din fier şi investit cu tăria focului, îi salvează viaţa, iar paloşul îi dăruieşte putere. Ultima parte a misiunii sale (drumul spre împăratul Roşu) se împlineşte tot cu ajutorul acestui element magic: caii dăruiţi de Faurul Pămîntului erau făuriţi din fier, iar pentru uciderea diavolului, Greuceanu "îşi făcu un buzdugan cu totul şi cu totul de oţel". Puterea, vigoarea, tăria eroului provin de la metal.
în "Scrisoarea III" de M. Eminescu, motivul semnifică puterea căpeteniei otomane: "Ce-imîna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus? / Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier, /A credinţii biruinţă cată orice cavaler".
şi al nopţii, după cum arama este, în mod esenţial, simbolul luminii şi al vieţii. Fierul este un metal profan, ce nu trebuie pus în relaţie cu viaţa. După Platon, locuitorii Atlantidei vînau fără arme de fier, cu ţepuşe din lemn şi plase. Nici druizii nu puteau folosi instrumentele de fier; ei tăiau vîscul sfînt cu o seceră de aur. Fierul simbolizează, în primul rînd, o forţă aspră, sumbră, impură, diabolică.
Dar fierul pare să aibă şi o acţiune benefică. La şamani, este considerat simbol al fertilităţii sau protector al roadelor. De pe urma lui omul s-a învăţat să tragă foloase. La popoarele bantu, femeile poartă coliere şi brăţări din fier, care ajută la procreare şi la vindecarea copiilor bolnavi.
în basmul “Greuceanu", destinul eroului este pus sub semnul acestui metal: chipul lui, făurit din fier şi investit cu tăria focului, îi salvează viaţa, iar paloşul îi dăruieşte putere. Ultima parte a misiunii sale (drumul spre împăratul Roşu) se împlineşte tot cu ajutorul acestui element magic: caii dăruiţi de Faurul Pămîntului erau făuriţi din fier, iar pentru uciderea diavolului, Greuceanu "îşi făcu un buzdugan cu totul şi cu totul de oţel". Puterea, vigoarea, tăria eroului provin de la metal.
în "Scrisoarea III" de M. Eminescu, motivul semnifică puterea căpeteniei otomane: "Ce-imîna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus? / Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier, /A credinţii biruinţă cată orice cavaler".
Lista cu toate Simbolurile
Lista cu toate Motivele
Lista cu toate Operele
Donează pentru comunitatea noastră