DURERE ce reprezinta ce semnifica ce simbolizeaza
La T. Arghezi, în poezia “Testament", durerea este singurul sentiment prezent care sub influenţa benefică a poeziei se converteşte în cîntec pur: "Durerea noastră surdă şi amară", "Rodul durerii de vecii întregi".
Motivul este utilizat în poezia "Rana" de V. Romanciuc, reprezentîănd expresia suferinţei totale, expresie nuanţată şi de “sîngeriul" florii, fără de care aceasta din urmă ar fi lipsită de lumină: "Să nu se vadă rana, / mi-am pus pe ea o floare, / dar rana şi sub floare / rămîne rană-doare."
în poezia “Rugăciune" de O. Goga, termenii “durerea", "jalea", "să plîngă" definesc caracterul elegiac al operei “poetului pătimirii noastre".
Motivul întîmplării dureroase relatate în romanul „Neamul Şoimăreşti-
Durere
59
lor" de M. Sadoveanu ne-o mărturiseşte autorul la sfîrşitul cărţii. O preluase de la bătrînii de la Verseni, satul bunicilor săi dinspre mamă: „Bunicii mei sunt strănepoţii acestor oameni. Şi această istorisire de acu trei sute de ani, din vremea cînd strămoşii mei erau dîrji, am scris-o în liniştea unei prisăci, avînd în inima mea răsunetul durerilor".
Bătrîna din balada populară „Mioriţa" reprezintă însuşi chipul Durerii, este imaginea tuturor mamelor care, de la Fecioara Maria încoace, îşi caută fiii dispăruţi în moarte.
E aceeaşi măicuţă şi în proza-poezie a lui I. Vatamanu „Mama" ce-şi caută bărbatul şi pe cei trei feciori dispăruţi într-„un singur an al moţii: cel de-al doilea război mondial".
Motivul este utilizat în poezia "Rana" de V. Romanciuc, reprezentîănd expresia suferinţei totale, expresie nuanţată şi de “sîngeriul" florii, fără de care aceasta din urmă ar fi lipsită de lumină: "Să nu se vadă rana, / mi-am pus pe ea o floare, / dar rana şi sub floare / rămîne rană-doare."
în poezia “Rugăciune" de O. Goga, termenii “durerea", "jalea", "să plîngă" definesc caracterul elegiac al operei “poetului pătimirii noastre".
Motivul întîmplării dureroase relatate în romanul „Neamul Şoimăreşti-
Durere
59
lor" de M. Sadoveanu ne-o mărturiseşte autorul la sfîrşitul cărţii. O preluase de la bătrînii de la Verseni, satul bunicilor săi dinspre mamă: „Bunicii mei sunt strănepoţii acestor oameni. Şi această istorisire de acu trei sute de ani, din vremea cînd strămoşii mei erau dîrji, am scris-o în liniştea unei prisăci, avînd în inima mea răsunetul durerilor".
Bătrîna din balada populară „Mioriţa" reprezintă însuşi chipul Durerii, este imaginea tuturor mamelor care, de la Fecioara Maria încoace, îşi caută fiii dispăruţi în moarte.
E aceeaşi măicuţă şi în proza-poezie a lui I. Vatamanu „Mama" ce-şi caută bărbatul şi pe cei trei feciori dispăruţi într-„un singur an al moţii: cel de-al doilea război mondial".
Lista cu toate Simbolurile
Lista cu toate Motivele
Lista cu toate Operele
Donează pentru comunitatea noastră