POD ce reprezinta ce semnifica ce simbolizeaza
Pod
Podul care îngăduie trecerea de pe un mal pe celălalt înseamnă trecerea de la pămînt la cer, de la starea omenească la cele supraomeneşti. E de remarcat simbolismul trecerii şi caracterul adesea primejdios al acestei treceri, specifică oricărei călătorii iniţiatice. Trecerea de la pămînt la cer identifică podul cu curcubeul - punte azvîrlită de Zeus între cele două lumi. Această înrudire este evidentă în cazul podurilor în formă de arc. Podul aminteşte cînd calea Iadului, cînd calea cea dreaptă pe care o urmează credincioşii. „Doar aleşii îl pot trece; cei osîndiţi vor aluneca sau vor fi înhăitaţi de nişte cîrlige şi, înainte de a apuca să ajungă în rai, vor fi azvîrliţi în iad”. Unii trec podul în o sută de ani, alţii în o mie
121
de ani, după curăţia în care-şi vor fi trăit viaţa.
Viziunea este transfigurată simbolic în visul povestitorului din romanul „Craii de Curtea-Veche” de Mateiu Ca- ragiale, vis care vesteşte sfîrşitul crailor: „Şi plecam tustrei pe un pod aruncat spre soare apune, peste bolţi din ce în ce mai uriaşe, în gol” Rostul omului este de a se elibera de lumea infernală, de aceea o punte, o trecere, moartea însăşi indică nemijlocit soluţia de continuitate a spaţiului; de aici, marea lor importanţă religioasă, deoarece sînt simboluri şi, totodată, vehicule ale trecerii.
Podul rămas la mal, în contextul poeziei „Lacustră” de G. Bacovia, semnifică un pericol (locuinţa lacustră, în epoca, primitivă, îi apăra pe oameni de fiare), iar podul asigură legătura cu pămîntul, cu lumea. Simbol al trecerii peste apa ce separă lumea aceasta de Lumea de Dincolo, podul mai reprezintă şi starea de trecere într-o nouă formă de existenţă, în text, se comunică sentimentul însingurării totale, într-o lume în care poetul se simte despărţit printr-un „gol istoric „Tresar prin somn şi mi se pare/ Că n- am tras podul de la mal ”
Podul din „Povestea lui Harap-Alb” de I. Creangă sugerează trecerea într-o altă etapă a vieţii, de la adolescenţă la tinereţe.
Podul care îngăduie trecerea de pe un mal pe celălalt înseamnă trecerea de la pămînt la cer, de la starea omenească la cele supraomeneşti. E de remarcat simbolismul trecerii şi caracterul adesea primejdios al acestei treceri, specifică oricărei călătorii iniţiatice. Trecerea de la pămînt la cer identifică podul cu curcubeul - punte azvîrlită de Zeus între cele două lumi. Această înrudire este evidentă în cazul podurilor în formă de arc. Podul aminteşte cînd calea Iadului, cînd calea cea dreaptă pe care o urmează credincioşii. „Doar aleşii îl pot trece; cei osîndiţi vor aluneca sau vor fi înhăitaţi de nişte cîrlige şi, înainte de a apuca să ajungă în rai, vor fi azvîrliţi în iad”. Unii trec podul în o sută de ani, alţii în o mie
121
de ani, după curăţia în care-şi vor fi trăit viaţa.
Viziunea este transfigurată simbolic în visul povestitorului din romanul „Craii de Curtea-Veche” de Mateiu Ca- ragiale, vis care vesteşte sfîrşitul crailor: „Şi plecam tustrei pe un pod aruncat spre soare apune, peste bolţi din ce în ce mai uriaşe, în gol” Rostul omului este de a se elibera de lumea infernală, de aceea o punte, o trecere, moartea însăşi indică nemijlocit soluţia de continuitate a spaţiului; de aici, marea lor importanţă religioasă, deoarece sînt simboluri şi, totodată, vehicule ale trecerii.
Podul rămas la mal, în contextul poeziei „Lacustră” de G. Bacovia, semnifică un pericol (locuinţa lacustră, în epoca, primitivă, îi apăra pe oameni de fiare), iar podul asigură legătura cu pămîntul, cu lumea. Simbol al trecerii peste apa ce separă lumea aceasta de Lumea de Dincolo, podul mai reprezintă şi starea de trecere într-o nouă formă de existenţă, în text, se comunică sentimentul însingurării totale, într-o lume în care poetul se simte despărţit printr-un „gol istoric „Tresar prin somn şi mi se pare/ Că n- am tras podul de la mal ”
Podul din „Povestea lui Harap-Alb” de I. Creangă sugerează trecerea într-o altă etapă a vieţii, de la adolescenţă la tinereţe.
Lista cu toate Simbolurile
Lista cu toate Operele
Donează pentru comunitatea noastră